Bucuresti Revista Presei Social Stiri Ultima Ora!

Povestea pacientului cu numărul 37, unul dintre românii care a învins noul coronavirus: ‘Dumnezeu mi-a arătat că trebuie să fiu un alt om’

Pacientul numărul 37 din cei aproape 9.000 de români infectaţi cu coronavirus a supravieţuit. El este unul din cei peste 2.000 de conaţionali care au câştigat lupta cu acest virus.

A suferit de cea mai cruntă formă a bolii, dar s-a vindecat după ce a stat două săptămâni la terapie intensivă la Spitalul Victor Babeş din Bucureşti.

Consideră că supravieţuirea sa este un miracol de la Dumnezeu: a aflat că s-a vindecat în ziua de Buna Vestire şi a ajuns acasă la familie de Florii.

Nu ştie exact de unde a luat virusul. În urma unei excursii în Germania, la începutul lunii martie, a început să se simtă rău.

“Simptomele au început în weekendul 6-7-8. Ca şi cum aş fi avut o gripă. Dureri musculare, frisoane, febră 39. Stare generală proastă. Nu aveam probleme respiratorii. Dar aveam dureri de cap, mari”, a declarat Alin Goga pentru Antena3.

Din 9 martie, a început să se simtă din ce în ce mai rău. A ajuns la Spitalul Victor Babeş din Bucureşti, unde a fost depistat pozitiv cu Coronavirus. Din 12 martie a fost internat direct la terapie intensivă, unde a stat două săptămâni.

“Am avut ghinionul să am acea formă L, nu forma uşoară, ci forma agresivă. Timp de 13 zile, am fost pus la acele aparate ventilatoare. Mi se făcuseră atunci 3 radiografii pulmonare, care indicau o incadare a plămânilor şi o degradare a procesului de respiraţie.

Au fost foarte multe antibiotice care mi s-au dat. Au fost 21 de zile cu antibiotice, antifungice, un cateter montat în gât, prin care am fost alimentat, deoarece în această perioadă nu am avut alimentaţie. Eram într-un buncăr aşa, într-o cameră ca un balon, de 3 metri pe 3 metri pătraţi, în care toată lumea intra la mine exact cum vedeţi în filme că intră cei de la NASA.

Asistentele aveau 6 mănuşi pe mâini. Erau nişte proceduri din camera intermediară, din camera mea şi din exterior, unde se făcea procesul de dezechipare”, a explicat pacientul vindecat.

Alin este obez. Într-o lună, a slăbit 26 de kilograme. Şi nu doar grăsime.

“Am pierdut masă musculară extrem de mult. Am probleme de deplasare şi de refacere a acestei musculaturi, mai ales la picioare, care nu pot să susţină corpul.

Durerile erau de la procedurile medicale care mi se aplicau, până la durerile care constau în insuficienţa respiratorie şi insistenţa medicilor de a-mi da nişte măşti, care îmi dădeau o senzaţie de sufocare, deşi erau conectate la aparatele de oxigen şi mă ajutau să respir.

Reacţii de claustrofobie, de sufocare. Sunt mai mult sentimente pe care le trăieşti, mai ales în condiţiile de acolo, din cauza zgomotelor aparatelor, a tuturor lucrurilor din jur. Nici nu poți să dormi. Se acumulează o stare de epuizare psihică.

Faptul că nu ştiam nimic despre familia mea. N-am avut niciun contact cu exteriorul, n-am avut telefonul, n-am avut nimic. Faptul că nu ştiam dacă vreunul dintre colegii sau cunoscuţii mei a păţit ceva. Toate lucrurile astea creează o presiune psihică pe care o porţi.

Când am aflat că toată lumea este bine şi că neintenţionat nu am contaminat pe nimeni, că nu port această responsabilitate, a fost o mare uşurare pentru mine”, a precizat bărbatul.

Alin a supravieţuit pentru că are mentalitate de învingător. A luptat cu toate forţele sale pentru a învinge acest virus și a aflat că s-a vindecat de coronavirus într-o zi cu o semnificaţie religioasă foarte mare.

“Pe 25, de Buna Vestire, când am fost transferat pe secţia pe Pneumofiziologie, mi s-a spus că sunt vindecat şi că am şi anticorpi. N-am niciun dubiu că Dumnezeu le-a dat doctorilor priceperea. Mai ales că, nu vreau să insist cu miracolele, dar am ajuns acasă de Florii.  Dumnezeu mi-a arătat că a fost alături de mine şi de familia mea şi că trebuie să fiu un alt om.

Cum poţi să fii primit după 31 de zile de către familie? Cu lacrimi de bucurie, cu multă bucurie. Băiatul cel mic mai avea puţin şi făcea tumbe de bucurie. Nu am lipsit niciodată o lună de zile de lângă familia mea. Mai ales două săptămâni să dispari şi să nu ştie nimic de tine. E greu. Au trecut şi ei printr-o perioadă foarte grea”, a povestit Alin.

Pentru pacientul 37 a fost o mare uşurare când a aflat că nu a infectat pe nimeni şi că toţi membrii familiei lui sunt sănătoşi.

“A fost una dintre presiunile psihice pe care le-am avut. Mă gândeam cum ar fi fost ca eu să fiu pe un pat de spital, iar familia mea să sufere aceleaşi lucruri pe care le sufeream eu pe alte paturi de spital. Aş fi cedat psihic în fiecare zi”, a fost reacția bărbatului.

În momentul de fata, Alin e acasă şi încearcă se se recupereze.

“Am un organism care a fost demineralizat complet. A suferit atâtea înţepături şi am dat atât de mult sânge, încât la un moment dat nu mi se mai găseau venele. Aveam pielea de la mâini ca foiţa de ţigară. Acum organismul încearcă să-şi revină. Eu încerc să-mi revin şi să ajung la capacitatea musculară normală a picioarelor, care să îmi permită să mă deplasez normal.

Eu aveam nişte picioare extrem de bine dezvoltate, care susţineau un organism de 114 kilograme. Acum am nişte picioare care sunt la fel cu ale unui copil de 16 ani, care nu pot să susţină greutatea de 90 de kilograme pe care o am acum.

Am spus, există o posibilitate, dacă nu voi face acel program de recuperare, să rămân cu sechele pe plămânul drept. Deocamdată, nu am vorbit de sechele.

Le datorez viaţa tuturor cadrelor medicale de la spital. Le mulţumesc. Nu poţi să exprimi o recunoştinţă pentru  nişte oameni care şi-au sacrificat familiile, care au stat departe de familii, care au avut grijă de un necunoscut. Şi-au făcut datoria şi au respectat jurământul lui Hipocrat, dar au făcut-o cu atâta abnegaţie şi am simţit atâta dăruire, încât nu am cuvinte şi nu există superlative, pe care aş putea să le folosesc pentru acea echipă medicală. Dacă ar fi să mă pun în genunchi şi să mă rog zilnic pentru ei, ar fi prea puţin”, a încheiat Alin Goga.

Sursa Antena3.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *